Tradiţii

Traditii

Sărbătoarea creştină a Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus peste începerea anului agricol tradiţional şi a generat o sărbătoare tradiţională românească, Mucenicii sau Măcinicii. În această zi, se trece la curăţenia gospodăriei, dându-se foc gunoaielor strânse numai cu foc adus din casă, pentru a aduce căldura din casă şi afară. În credinţa populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, zilele capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara, lăsând loc zilelor moşilor, zile calde. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura şi să intre gerul, sau jocul copiilor peste foc.

Cei 40 de Sfinti din Sevastia au fost întemnitati, loviti cu pietre, tinuti în apa ca gheata a unui lac de munte, schingiuiti si arsi. În semn de respect pentru credinta lor de nestramutat si pentru chinurile prin care au trecut, românii îi sarbatoresc în fiecare an pe 9 Martie, iar gospodinele gatesc în cinstea lor colaci în forma cifrei 8 (reprezentând corpul uman) care se numesc (în functie de zona geografica): mucenici, sfinti, bradosi sau boboneti. În Moldova, acesti colaci sunt copti din aluat de cozonac, apoi unsi cu miere si nuca. În Dobrogea, sunt mai mici si sunt fierti în apa cu zahar, cu scortisoara si nuca, ca o stilizare a lacului în care au fost aruncati cei 40 de Sfinti. În Muntenia, pe lânga bradosii obisnuiti, se face un mucenic mai mare si orb, numit „Uitata pentru morti” si care este jucat de catre copii în jurul focului în amintirea mortilor care au fost uitati în restul anului.

Dacă până la 8 martie, a fost săptămâna femeii, pe 9 martie se zice că este ziua bărbatului. Barbatii trebuie sa bea in ziua de mucenici, conform traditiei, 40 de pahare cu vin. Acestea se spune ca reprezinta sangele varsat de cei 40 de sfinti mucenici din cetatea Sevastei. Cei care nu pot sa bea cele 40 de pahare cu vin, e bine ca macar sa guste vin in aceasta zi de 9 Martie, sau sa fie stropiti cu vin, acesta insemnand sange si putere de munca peste an.

Multe alte datini însotesc ziua de 9 martie, printre care amintim ritualul de a bate cu maiul în pamânt pentru ca din acesta sa iasa caldura, traditia de a bate 40 de mantii (câte una pentru fiecare mucenic) cu scopul de a trai ani multi si sanatosi si de a descoperi eventuale comori îngropate în pamânt sau cutuma de a merge în acea zi la pescuit, iar cel care va prinde 40 de pesti si va reusi sa înghita unul viu sa aiba noroc tot anul la prins peste.

In ziua de 9 martie in toate comunitatile rurale era obiceiul de a se scoate plugul la arat. Plugul, dupa ce era trecut prin foc de catre fierarul (faurul) satului, era scos in fata casei in mod festiv. In cadrul ceremonialului de scoatere a plugului, femeia din casa era principalul protagonist in desfasurarea practicilor. Dupa aducerea plugului in fata casei, plugarii, de obicei doi la numar, stateau cu capetele descoperite inaintea boilor sau a cailor, dupa caz, iar femeia iesea din casa avand intr-o mana traista pentru plugari iar in cealalta tinand un vas cu apa sfintita, tamaie si  busuioc. Femeia se apropia de plug si de car, le inconjura de trei ori, stropindu-le cu agheasma si afumandu-le cu tamaie. In timpul celor trei rotatii executate in sensul miscarii aparente a soarelui, femeia rostea, intr-o solemnitate deplina, urmatoarele: „Cat de curata este tamaia si agheasma, asa de curati sa fiti si voi / Si sa umblati nedespartiti la arat / Si nici cand sa nu dati peste vre-un strigoi sau moroi care sa va faca rau”.

In fata animalelor de munca se aseza un ou, in credinta ca daca acesta va ramane intreg dupa pornirea carului, atunci si plugarilor le va merge bine pe toata durata plugaritului. Plugarii primeau traista cu mancare, dupa care femeia varsa agheasma ramasa in cofa la picioarele animalelor. Semnificatia oului aruncat este de sorginte precrestina, oul fiind considerat masura tuturor lucrurilor de inceput (ab ovo), el avand aici rol augural si protector in desfasurarea aratului.

In unele sate era obiceiul ca in aceasta zi toate plugurile din sat sa fie adunate pe islazul satesc unde, in fata multimii adunate, era chemat preotul care facea o slujba de sfintire a apei si de stropire a fiecarui plug in parte, dupa care plugarii se indreptau catre ogorul propriu pentru marcarea brazdei de inceput.

In traditia populara se considera ca in ziua de 9 martie sfintii mucenici se aduna pentru a participa la un sobor de dezghetare a pamantului si de slobozire a caldurii. In acest sens, satenii  bateau cu batele in pamant zicand: „Intra frig si iesi caldura, / Sa ne fie vreme buna / Pentru plug si aratura”.

Ziua mucenicilor era si un prilej de prognozare a vremii. Se considera ca daca ploua in aceasta zi, va ploua si de Pasti; daca tuna, vara va fi prielnica tuturor culturilor; daca ingheata in noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lunga.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *